POÈMES INÉDITS de MICHEL BÉNARD traduits en roumain par SONIA ELVIREANU

Michel BÉNARD

À l’heure où s’installe la nuit

À l’heure où s’installe la nuit,

Où la lune fécondée

Se galbe de poussière d’or,

Toute drapée de brume nacrée

Aux nuances diaphanes,

Je vous conterai les mélodies du vent,

Les silences camaïeux des neiges dernières,

Les murmures des jeunes pluies printanières,

Je vous emporterai en lisière d’une forêt

Où dort encore la mémoire

Des origines du monde.

En secret,je vous offrirai,

La précieuse harpe bleue,

Dont les gammes divines

S’élèveront jusqu’aux mirages

D’un ciel en ornement,

Comme une tendre caresse

Déposée sur les ailes d’un ange.


La ceasul la care noaptea se lasă

La ceasul la care noaptea se lasă,

Când  luna fecundată

Crește-n pulbere de aur 

Învăluită-n sidefie ceață,

În culori diafane,

Vă voi povesti ale vântului cântece,

Palidele tăceri ale ultimelor ninsori,

Șoaptele vioaielor ploi primăvăratice,

Vă voi duce la margine de pădure

Unde doarme încă memoria

Originilor lumii.

Vă voi dărui, în taină,

Prețioasa harfă albastră,

Ale cărei game divine

Se vor înălța până la mirajele

Unui cer ca podoabă,

Ca mângâiere tandră

Pe aripile unui înger lăsată.


+

Aujourd’hui je voudrais

Pour préserver le temps,

Aujourd’hui je voudrais

Privilégier l’espace nouveau,

Reprendre respiration avec le vent,

Marcher vers la source essentielle

En cultivant l’intime soif

Des plus intimes impressions,

Des étonnements les plus fulgurants.

Aujourd’hui je voudrais

Ne plus vivre qu’intensément

Dans l’amour de la femme,

Le mystère d’un miracle

Venant de se révéler

Ne demandant que pérennité.

Aujourd’hui ce chemin de vie

Ne vaut d’être vécu qu’au seuil

Symbolique du triangle absolu.


Astăzi aș vrea

Pentru a păstra timpul

Astăzi aș vrea

Să privilegiez spațiul nou

Să respir iar cu vântul

Să pășesc spre izvorul esențial

Cultivând intima sete

A celor mai intime impresii,

A celor mai fulgurante uimiri. 

Astăzi aș vrea

Să nu mai trăiesc decât intens

În iubirea femeii,

Misterul unui miracol

Ajungând să se reveleze

Fără să ceară decât perenitate.

Astăzi acest drum de viață

Nu merită trăit decât pe pragul

Simbolic al triunghiului absolut.


+

Aux lisières informelles du monde

Aux lisières informelles du monde,

Des vols d’oiseaux bigarrés

S’étirent en escadrilles

Dans le grand V du silence

D’un demi-sommeil de nuit.

Des perles de pluie,

En forme de chapelet

Contiennent l’énigme

Des premières paroles d’aube,

Saupoudrant parcimonieusement

De ses nuages d’encre,

Les promesses éblouies de la poèsie.


La marginile informale ale lumii

La marginile informale ale lumii,

Zboruri de păsări pestrițe

Se înșiră în escadrile

În marele V al tăcerii

Dintr-un somn al nopții.

Perle de ploaie

În formă de rozariu

Conțin enigma

Primelor vorbe din zori,

Presărând cu parcimonie

Din norii lor de cerneală,

Promisiunile uimite ale poeziei.


+

Dans le silence des nuits

Dans le silence des nuits

Il arrive parfois que les mots

Brulent,écument, hurlent,

Prennent de l’ampleur,

Réveillent les pensées muselées

Lorsque l’histoire devient obscure,

Pour sombrer entre douleur et fascination.


În tăcerea nopților

În tăcerea nopților

Se-ntâmplă uneori cuvintele

Să ardă, să spumege, să urle,

Să ia amploare,

Să trezească gândurile înăbușite

Când povestea devine obscură,

Pentru a se nărui între durere și fascinație.


+

Étrangement le temps

Etrangement le temps se suspend,

Le souffle d’un recueillement m’effleure,

Un silence contemplatif me transporte

Sur le seuil d’un autel d’extase.

Face à cette icône sublime

Au regard mystérieux et pénétrant,

Que singularise la turquoise d’un talisman,

Voici que je touche à l’intime

Des soieries de l’infini,

Des draperies de liturgie.

Au-delà d’étonnantes turbulences

Je m’avance dans un rêve

Drapé des signes passionnels,

Où je vous effeuille, vous décrypte,

Tel un manuscrit parcheminé de beauté.

Vos seins lisses aux veines marbrées

Reflétant l’éclat des étoiles,

Sur le fond de vos yeux bleus

Se dessine une osmose gardienne

De mille nuances d’amour.

De mon alcôve isolée je vous idéalise

Conscient aujourd’hui que la vie,

Nous a peut-être attribué

Le livre initiatique de la légende,

De deux cœurs embrasés

Par l’âme sacrée d’un violoncelle

Où s’unissent nos lèvres jumelles.


Straniu timpul

Straniu se suspendă timpul,

Suflul unei reculegeri m-atinge,

O tăcere contemplativă mă poartă

Pe pragul unui altar de extaz.

În fața acestei icoane sublime

Cu privirea misterioasă și pătrunzătoare,

Singularizată de turcoazul unui talisman,

Iată că ating intimul

Mătăsurilor infinitului,

Vălurilor de liturghie.

Dincolo de uimitoare turbulențe

Pășesc într-un vis

Învăluit de semne pasionale,

Unde vă desfrunzesc, vă decriptez,

Ca pe un manuscris ofilit de frumusețe.

Ai voștri sâni netezi cu vene de marmoră

Reflectând licărul stelelor,

În adâncul ochilor albaștri

Se ivește-o osmoză ce păstrează

Mii de nuanțe de iubire.

Din alcovul meu singuratic vă idealizez

Conștient azi că viața

Ne-a atribuit poate

Cartea inițiatică a legendei,

A două inimi îmbrățișate

De sufletul sacru al unui violoncel

În care se unesc buzele noastre gemene.


+

C’est une simple trace

C’est une simple trace

Dans les arcanes de la nuit,

Gravée sur la transparence

D’une pierre adamantine,

Où des perles de brumes

Enfantent tout en silence

Les premières paroles de l’aube.


E o simplă urmă

E o simplă urmă

În arcanele nopții,

Gravată pe transparența

Unei pietre diamantine,

Unde perle de brume

Nasc în tăcere

Primele vorbe din zori.


+

Le mystère de l’empreinte céleste

Le mystère de l’empreinte céleste

Symbolise la trace

D’un passage d’ange.

Un silence monacal

Nous enveloppe d’une soie

De paix et de sagesse.

Une lueur sacrée

Vacille dans la nuit

Dévoilant la sainte clôture

Du temple de l’initiation

Avec son souffle annonciateur

Tourbillonnant dans le drapé

Des robes de bure,

Glissant dans l’ambiance feutrée

Des dalles luisantes du cloitre

Aux mélancoliques reflets.


Misterul amprentei cerești

Misterul amprentei cerești

Simbolizează urma

Unei treceri de înger.

O tăcere monahală

Ne învăluie într-o mătase

De pace și de-înțelepciune.

Un licăr sacru

Tremură în noapte

Dezvăluind sfânta incintă

Din templul inițierii

Cu suflul lui vestitor

Rotindu-se în cuta

Hainelor de călugăr,

Lunecând în ambianța vătuită

A lucitoarelor dale ale incintei

Cu melancolice sclipiri.


Michel BÉNARD sur Le Manoir des Poètes

Sonia ELVIREANU sur le site de L’Harmattan


Votre commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l’aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s